Principiul de functionare al scanerului

Scanerul este un periferic extern destinat introducerii rapide a informaţiilor grafice şi alfa numerice în calculator prin preluarea directă de pe original (hârtie). Informaţiile se introduc în formă grafică. Utilizarea acestor dispozitive permite de a mări viteza prelucrării documentelor în orice firmă. Pentru recunoaşterea caracterelor introduse de la scaner se folosesc programe speciale.
Scanerele se împart în 2 tipuri de bază:
ˇ manuale
ˇ de oficiu
Principiul de funcţionare:
Baza oricărui tip de scanere este blocul de scanare, ce constă din sursă de lumină, fotoelemente şi un sistem optic. Lumina reflectată de la original prin sistemul optic cade pe elementele fotoelectrice; în acest mod are loc scanarea.
Cele mai răspândite scanere de tip planşetă, ce se produc în prezent, după tipul elementelor fotoelectrice se clasifică în 2 categorii:
Parametrii de bază:
1. rezoluţia de scanare (rezoluţie optică)
2. numărul de culori (profunzimea culorilor)
3. viteza de scanare
4. densitatea optică
Rezoluţia optică
În calitate de element de recepţie a luminii reflectate de la original se foloseşte o riglă de elemente fotoelectrice. Cu cât e mai mare numărul de elemente fotoelectrice, cu atât este mai mare rezoluţia care o asigură dispozitivul. Mărirea numărului de elemente fotoelectrice duce însă la influenţa inevitabilă a elementelor între ele. Într-adevăr cu cât sunt mai mici dimensiunile elementului fotoelectric, cu atât e mai probabilă situaţia, când fotoelementul, alături de fluxul „propriu”, va recepţiona o parte a fluxului destinat elementului vecin. În acest caz apar distorsiuni, ce înrăutăţesc rezultatul final. În procesul de scanare imaginea este împărţită într-un anumit număr de puncte, dimensiunile cărora sunt determinate de particularităţile sistemului optic şi a fotoelementului. Prin rezoluţie optică se subînţelege numărul de astfel puncte situate pe un segment de anumită lungime. În caracteristicile tehnice a dispozitivelor de scanare pot fi indicate diferite mărimi a rezoluţiei verticale şi orizontale.
Deseori în caracteristicile scanerului se indică rezoluţia interpolară, care de regulă substanţial întrece rezoluţia optică.

Numărul de culori
Numărul de culori(profunzimea culorilor)este reflectată de capacitatea convertorului analogico-digital, adică aceasta e caracteristica ce indică cât de precisă este informaţia despre culoarea fiecărui punct a imaginii scanate. Profunzimea culorii 1 bit corespunde regimului alb-negru de lucru al scanerului, fiecare punct poate fi numai alb sau negru. În regim gri profunzimea culorii constituie 8 biti. Acestuia îi corespund 256 de gradaţii gri. Anume acest număr de tonuri este posibilă pentru fiecare punct. Scanarea în culori este nu altceva scanarea în regim gri cu diferite filtre optice(roşu, albastru, verde RGB). 256 de tonuri pe fiecare din aceste componente dau în suma 16,7 milioane combinaţii posibile, adică culori.