Tuesday, October 30, 2007

IMPRIMANTELE LASER


Intalnim 3 tipuri de imprimante:


1.Imprimantele matriciale

2.Imprimantele cu jet de cerneala

3.Imprimantele laser.


IMPRIMANTELE LASER


Caracteristici:


Revolutia:reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate de suprafata.Evident cu cat evolutia este mai mare cu atat calitatea imagini tiparite va fi mai buna.


Viteza de tiparire:in unele cazuri viteza specifica reprezinta viteza mecanisnului de tractare a hartiei,respectiv numarul de pagini goale pe care imprimanta este capabila s-a le trsporte intr-un minut din tava de alimentare in tava de colectare.


Memoria:modelele care folosesc limbajul GDI nu necesita prea multa memorie toata prelucrarea cazand in sarcina PC-ului.

Wednesday, October 17, 2007

Camerele de suravegheat are un rol in scoala mea.


In scoala mea camerele de supravegheat are un rol destul de

inportant,ca de exemplu:sunt monitorizati elevii indisciplinati si care fac tot felul de prostii si care distrug scoala,un alt avantaj este la ce ora intra uni profesori la ora.Un dezavantaj pentru elevii este ca nu mai poate chiuli de la ore,in acelasi timp pentru scoala este un avantaj. Un alt dezavantaj este pentru profesori ,nu mai poate intarzia la ore.In scoala la noi sunt foarte utile camerele de supravegheat.

Monday, October 8, 2007

Sistemul informatic geografic



Sistem Informatic Geografic al Microzonelor Pedo-geoclimatice (SIG-MZP), proceselor de degradare şi claselor de bonitare a solurilorA fost realizată în format digital la scara 1:1.000.000 o hartă actualizată de microzonare pedo-geoclimatică pe baza reanalizării şi corelării hărţilor de soluri, relief, climă şi hidrogeologie existente în literatura română. Legenda acestei hărţi a fost completată cu setul de caracteristici necesare pentru prelucrare în diferite scopuri aplicative. S-au elaborat reguli de pedotransfer pentru estimarea caracteristicilor neincluse direct în legenda hărţii respective. S-a realizat de asemenea o bază de date computerizată pentru indicatorii de caracterizare a fiecărei microzone. Pe baza informaţiei menţionate s-au elaborat hărţi de bonitare a terenurilor agricole şi de extindere a proceselor şi riscurilor de degradare a solului şi de deşertificare.In România a existat de mult timp o preocupare continuă legată de resursele naturale de interes pentru producţia agricolă, respectiv solurile, clima, relieful, apa pedofreatică. În consecinţă, există şi informaţii destul de bogate legate de această preocupare (Cernescu , Florea şi colab., 1964 - 1994; Florea şi colab. 1989, 1999; Institutul Meteorologic, 1961; Munteanu şi colab., 2000; Teaci şi colab., 1972, 1989). Pe de altă parte, progresul înregistrat în ultimele decenii de informatică, larga sa răspândire pe plan mondial, ca şi accesibilitatea sa crescândă, au dus la utilizarea ei tot mai frecventă în toate domeniile existenţei. Din acest motiv, şi pentru a corespunde în mai mare măsură stadiului actual al cercetării şi cerinţelor economiei naţionale şi ale protecţiei mediului, s-a considerat necesară actualizarea şi corelarea informaţiilor existente în domeniile enumerate la început, precum şi trecerea acestora în format digital prin realizarea unui Sistem Informatic Geografic. Scopul final al acestui proiect a fost obţinerea unor hărţi privind bonitarea terenurilor agricole, procesele de degradare a solului şi riscurile unor noi astfel de procese, inclusiv ale unor procese de deşertificare. Materiale şi metode Ca bază a lucrării de faţă a fost luată harta de microzonare pedo-geoclimatică la scara 1:1.000.000 (Florea şi colab., 1989, 1999) care a fost digitizată, păstrându-se în principiu cele 99 de microzone şi 455 de areale separate pe această hartă (au fost făcute unele schimbări de numerotaţie ale poligoanelor pentru a se păstra unitatea de abordare, şi în câteva cazuri au fost redefinite şi completate unele poligoane).
Actualizarea hărţii de microzonare a constat în următoarele:
Actualizarea tipurilor de sol care definesc diferitele microzone, actualizare necesară întrucât recent a fost elaborat Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (Florea si Munteanu, 2003), aprobat prin ordin MAPDR, şi astfel oficializat pentru utilizare generalizată în activitatea Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice.
Subdivizarea celor 5 zone agroclimatice în subzonele definite anterior (Berbecel si colab., 1984), dar care pentru motive de simplificare nu au fost utilizate în forma anterioară a hărţii de microzonare.
Extinderea zonei agroclimatice V pentru a corespunde cu zona pajiştilor alpine, element considerat important pentru utilizarea în practica agricolă a hărţii de microzonare.